marți, 23 august 2011
miercuri, 19 ianuarie 2011
Dragii mei,se apropie sesiunea cu pasi repezi(stiu,stiu,de ce va mai aduc aminte,stiti deja) si indiferent la ce facultate sunteti,sunt sigura ca sunteti stresati...asadar m-am gandit sa va impartasesc cateva "sfaturi" pe care le-am gasit intamplator pe net,dar care va pot ajuta,pentru ca toti facem acest lucru:))o sa vedeti despre ce vorbesc...
"Esti in sesiune, ai o multime de cursuri de parcurs si de asimilat, iar timpul pare ca se comprima. Daca te trezesti in situatia de a fi nevoit sa inveti pentru un examen pe ultima suta de metri, adica in noaptea de dinaintea sustinerii acestuia, trebuie sa stii cum sa studiezi eficient.
Probabil, ai mai trecut prin asa ceva pana acum. Sau daca nu, cu siguranta cunosti o multime de studenti care au invatat pentru un examen important cu cateva ore inainte de a-l sustine. Mai precis, in noaptea de dinainte. Chiar daca nu este o varianta recomandata, se intampla sa fii nevoit sa o aplici si sa trebuiasca sa profiti de ea la maxim, pentru a reusi sa iei o nota decenta (sau macar de trecere).
Cum poti proceda? In primul rand, nu te panica! Chiar daca este mai usor de zis, decat de facut, gandeste-te ca stresul nu face decat sa iti diminueze sansele de a invata eficient in putinul timp care ti-a mai ramas pana la examen. Drept urmare, respira adanc, aduna-ti toata vointa si curajul si pune-te pe treaba.
Incepe prin a-ti planifica timpul. Daca examenul este a doua zi la ora 9 dimineata, iar tu te apuci de invatat la 7 seara, ai, in total, circa 12 ore in care, teoretic, ai putea studia pentru acesta. Totusi, nu le folosi pe toate pentru invatat: de pilda, invata pana la 2 dimineata, dar apoi dormi pana a doua zi la 7, ca sa fii cat de cat odihnit. Asadar, fa-ti un plan concret si tine-te de el, chiar daca nu reusesti sa inveti chiar tot pana la ora stabilita – e de preferat sa nu stii tot, dar sa dormi cateva ore, decat sa mergi nedormit la examen si sa nu reusesti sa te concentrezi din cauza oboselii.
Apoi, gaseste-ti un loc propice studiului peste noapte. Nu te pune in niciun caz in pat! Pe masura ce inaintezi in noapte, organismul tau va incepe sa iti transmita semnale din ce in ce mai evidente, iar tie iti va fi tot mai greu sa nu adormi. Prin urmare, daca stai in camin si acesta este dotat cu sali de lectura, foloseste cu incredere una dintre acestea (atata timp cat stii ca acolo vei avea parte de liniste, bineinteles). Daca nu, pune-te cel putin pe scaun, la birou, si inlatura orice posibilitate de a fi distras (telefonul, spre exemplu).
In cele din urma, treci la studiul propriu zis. Revizuieste-ti notitele de la cursuri pentru a vedea ce anume este important si ce nu, pe ce trebuie sa te concentrezi si ce ai putea foarte bine sa nu inveti deloc. Utile ti-ar fi acum insemnarile, sublinierile, etc. din timpul semestrului.
Treci si prin foile de seminar. Nu de putine ori, subiectele pot fi formulate din exercitiile pe care le-ati facut in timpul acestora. Chiar daca nu vor fi aceleasi, vor fi similare. Drept urmare, asigura-te ca stii sa le rezolvi pe acelea pentru a te descurca si la examen.
Nu incerca sa inveti pe de rost – iti va fi imposibil sa retii o cantitate mare de informatie intr-o singura noapte. Mai degraba, retine ideile importante si, daca te ajuta, noteaza-le separat pentru a le avea mereu la indemana si a le revedea, pentru o recapitulare finala, inainte de a te baga la somn.
Nu uita sa iti pastrezi optimismul, chiar daca ai in fata un curs stufos de studiat: o atitudine pozitiva te va ajuta sa inveti mai mult si mai bine si te va motiva sa continui pana la ora la care ti-ai propus. "
Cat este de adevarat...sunt studenta si prin urmare am foarte mult de invatat si adevarul e ca nu ne "trezim"decat pe ultima suta de metri,cand chiar intram in panica,cand colega de camera nu poate invata decat cu citind tare si plimbandu-se de colo,colo si cand ne dam seama de cate ori ne-am promis ca o sa ne apucam de invatat cu cel putin doua saptamani inainte de sesiune.:))Zambesc si acum cand imi amintesc cate nopti am pierdut invatand pentru un examen care avea loc a doua zi si intrand in panica ori de cate ori ma uitam la ceas.Cautam de asemenea un prilej sa ma mai relaxez(radioul kiss,un dus,o cafea,ceva de mancare,catalogul Avon/Oriflame)sau "doar 10 min de somn si ma apuc iar de invatat"si nu ma mai puteam concentra apoi,mai ales cand imi vedeam colegele de camera dormind linistite...iar apoi panica de a doua zi(nu mai stiu nimic,ce ma fac?),dar stiti si voi cum e...insa nimic nu se compara cu anii de studentie...credeti-ma pe cuvant...so,enjoy!!!
sâmbătă, 15 ianuarie 2011
In fiecare dimineata, peste un miliard de cesti de cafea sunt savurate de oameni din toate colturile lumii. Devenita cea mai populara bautura din lume, cafeaua a avut o evolutie interesanta de-a lungul istoriei.
Legenda cafelei
Potrivit unei legende, efectul energizant al boabelor de cafea a fost descoperit de un pastor din Etiopia, pe nume Kaldi, in timp ce-si urmarea oile pascand. El a observat ca oile deveneau mult mai active dupa ce mancau fructele rosii ale unei plante ciudate, fructe care aratau ca niste cirese, si a realizat in curand ca euforia oilor era provocata chiar de “ciresele” plantei. Incercandu-le el insusi, si-a dat seama ce efect minunat are cafeaua.
Apoi, Kaldi le-a aratat descoperirea unor calugari, care au inceput sa bea boabele de cafea cu apa ca sa poata sta treji mai multa vreme pentru a se ruga. Cu toate astea, a fost greu ca ei sa tina secretul cafelei mult timp, asa ca, in curand, vesti despre boabele miraculoase au ajuns in Peninsula Arabiei.
Varianta istorica
Oricat de frumos ar fi sa crezi in legende, se pare totusi ca istoricii au alta parere despre aparitia cafelei. Ei spun ca primele boabe de cafea au fost aduse in Etiopia (de unde a pornit si legenda) de vapoare din Yemen, unde cafeaua fusese descoperita inca din secolul al VI-lea. Apoi, vestea s-a raspandit si, odata ce cafeaua a ajuns in orase-cheie ale acelor vremuri, precum Cairo sau Mecca, ea a devenit cu adevarat faimoasa.
Ceea ce e, totusi, amuzant e ca, atunci cand cafeaua a ajuns in Arabia, a durat destul de mult pana cand oamenii de acolo sa se obisnuiasca cu bautura. Asta pana cand otomanii au inceput sa bea cafea zilnic, adaugandu-i si mirodenii de tot felul (asa s-a nascut cafeaua turceasca).
Ce nu stiati despre cafea
De-a lungul vremii, cafeaua a avut si alte implicatii istorice. In primul rand, dupa “Partida de ceai de la Boston” (cand americanii s-au razvratit impotriva taxelor foarte mari puse pe ceai de catre englezi), intreaga America a trecut de la ceai la cafea. Pe atunci, bautul cafelei simboliza libertatea. De asemenea, atat revolutia americana, cat si cea franceza s-au nascut in cafenele.
Laptele, ca un aditiv la cafea, a devenit popular in 1680, cand un doctor francez a recomandat cafeaua cu lapte in scopuri medicinale, iar obiceiul de a pune zahar in cafea se pare ca a inceput in 1715, la curtea regelui Ludovic al XIV-lea, in Franta. In lumea araba de odinioara, cafeaua era un element atat de important in cadrul unei familii, incat unul dintre criteriile pentru care o femeie se putea desparti legal de sotul sau era ca acesta refuzase sa-i prepare cafeaua.
In 1674, in Londra, un grup de femei au format Petitia Femeilor Impotriva Cafelei, plangandu-se de faptul ca sotii lor petreceau prea multa vreme in cafenele si prea putina acasa, alaturi de ele.
Sarind in timp, putem spune ca cel mai avid bautor de cafea a fost Honore de Balzac, care avea obiceiul de a bea 40 de cani de cafea pe zi, pentru a putea scrie.
In zilele noastre, cafeaua este cea mai populara bautura pe glob, cu peste 400 de miliarde de cesti baute in fiecare an. De asemenea, ea se afla pe lista celor mai cunoscute mirosuri, alaturi de bere si unt de arahide. Si sa nu uitam ca in ultimele trei secole, 90% din toti oamenii care traiesc in lumea occidentala au trecut de la ceai la cafea.
Potrivit unei legende, efectul energizant al boabelor de cafea a fost descoperit de un pastor din Etiopia, pe nume Kaldi, in timp ce-si urmarea oile pascand. El a observat ca oile deveneau mult mai active dupa ce mancau fructele rosii ale unei plante ciudate, fructe care aratau ca niste cirese, si a realizat in curand ca euforia oilor era provocata chiar de “ciresele” plantei. Incercandu-le el insusi, si-a dat seama ce efect minunat are cafeaua.
Apoi, Kaldi le-a aratat descoperirea unor calugari, care au inceput sa bea boabele de cafea cu apa ca sa poata sta treji mai multa vreme pentru a se ruga. Cu toate astea, a fost greu ca ei sa tina secretul cafelei mult timp, asa ca, in curand, vesti despre boabele miraculoase au ajuns in Peninsula Arabiei.
Varianta istorica
Oricat de frumos ar fi sa crezi in legende, se pare totusi ca istoricii au alta parere despre aparitia cafelei. Ei spun ca primele boabe de cafea au fost aduse in Etiopia (de unde a pornit si legenda) de vapoare din Yemen, unde cafeaua fusese descoperita inca din secolul al VI-lea. Apoi, vestea s-a raspandit si, odata ce cafeaua a ajuns in orase-cheie ale acelor vremuri, precum Cairo sau Mecca, ea a devenit cu adevarat faimoasa.
Ceea ce e, totusi, amuzant e ca, atunci cand cafeaua a ajuns in Arabia, a durat destul de mult pana cand oamenii de acolo sa se obisnuiasca cu bautura. Asta pana cand otomanii au inceput sa bea cafea zilnic, adaugandu-i si mirodenii de tot felul (asa s-a nascut cafeaua turceasca).
Ce nu stiati despre cafea
De-a lungul vremii, cafeaua a avut si alte implicatii istorice. In primul rand, dupa “Partida de ceai de la Boston” (cand americanii s-au razvratit impotriva taxelor foarte mari puse pe ceai de catre englezi), intreaga America a trecut de la ceai la cafea. Pe atunci, bautul cafelei simboliza libertatea. De asemenea, atat revolutia americana, cat si cea franceza s-au nascut in cafenele.
Laptele, ca un aditiv la cafea, a devenit popular in 1680, cand un doctor francez a recomandat cafeaua cu lapte in scopuri medicinale, iar obiceiul de a pune zahar in cafea se pare ca a inceput in 1715, la curtea regelui Ludovic al XIV-lea, in Franta. In lumea araba de odinioara, cafeaua era un element atat de important in cadrul unei familii, incat unul dintre criteriile pentru care o femeie se putea desparti legal de sotul sau era ca acesta refuzase sa-i prepare cafeaua.
In 1674, in Londra, un grup de femei au format Petitia Femeilor Impotriva Cafelei, plangandu-se de faptul ca sotii lor petreceau prea multa vreme in cafenele si prea putina acasa, alaturi de ele.
Sarind in timp, putem spune ca cel mai avid bautor de cafea a fost Honore de Balzac, care avea obiceiul de a bea 40 de cani de cafea pe zi, pentru a putea scrie.
In zilele noastre, cafeaua este cea mai populara bautura pe glob, cu peste 400 de miliarde de cesti baute in fiecare an. De asemenea, ea se afla pe lista celor mai cunoscute mirosuri, alaturi de bere si unt de arahide. Si sa nu uitam ca in ultimele trei secole, 90% din toti oamenii care traiesc in lumea occidentala au trecut de la ceai la cafea.
Astazi va impartasesc si voua,tuturor,o parte din cel mai frumos text scris vreodata pe pamant:
Epistola catre Corinteni
-capitolul 13-
Sf Apostol Pavel
"De-as vorbi toate limbile oamenilor si pe acelea ale ingerilor,de-as avea darul profetiei si as cunoaste toate tainele si toata stiinta,de-as avea toata credinta nemasurataastfel incat sa mut si muntii din loc,de mi-as da ca ofranda trupul ca sa fie ars pe rug,fara iubire,faptele mele nu suljesc la nimic;iubirea e rabdatoare,iubirea e plina de bunatate,iubirea nu pizmuieste,iubirea nu se-mbufneaza,iubirea nu se umfla de mandrie,nu-nfaptuieste nimic necinstit,nu cauta castig pentru sine,nu se acreste,nu banuieste raul...Iubirea iarta totul,crede totul,spera totul,nu dispare niciodata,sufera orice...fara iubire,nu sunt nimic pe acest pamant..."
marți, 11 ianuarie 2011
O stea cazatoare tocmai apare pe cerul noptatic.Ii urmarim cu ochii dara argintie ca sa o vedem mai apoi disparand la marginile noptii.Aparitie,disparitie...imagine impresionanta a vietii omenesti.Fiecare fiinta,fiecare suflet nu e oare o lumina a cerului?Fiecare chip,fiecare privire,nu lumineaza lumea,nu lamuraste marele mister al fiintei?Aidoma stelei pieritoare,viata se iveste brusc din tenebre,odata cu primul strigat al noului nascut,ca sa traseza mai apoi minunata curba ascendenta a tineretii pana la acel punct din spatiu cara marcheaza apogeul,punct variabil pentru fiecare ins,dupa care pieritoarea lumina a vietii se va cufunda in genunea de nepatruns a mortii.
Viata se iveste brusc din tenebre....
miercuri, 5 ianuarie 2011
Ninge...chiar a fost o zi speciala.Am fost in oras cu iubitul meu si am depanat amintiri cu niste prieteni.Uneori,incercam sa-mi amintesc ce ne-a adus impreuna,ce a facut ca relatia noastra sa fie atat de speciala...iubirea.Ne iubim si acum,dupa atatia ani si mi-am dat seama ca dragostea e un dar,cel mai de pret dintre toate bunurile de pe pamant si nici un sacrificiu nu poate fi prea mare ca sa-l pastrezi.Cu timpul iubirea creste sau moare...a noastra a ramas la fel,poate e doar mult mai puternica.El m-a salvat in toate felurile in care o fiinta poate fi salvata si mi-a daruit cel mai frumos dar de pe pamant-o dragoste puternica care a lasat urme adanci si indiferent ce cred cei din jur despre noi sau despre relatia noastra,nu conteaza.Ei nu ne cunosc asa cum ne cunoastem noi si de cele mai multe ori sunt doar invidiosi...si apoi avem doar o viata si nu vreau sa regret nimic cand ma uit in urma mea...viata are un singur dar adevarat:ne permite sa fim cu persoana iubita.Vreau sa fiu fericita si doar el imi poate oferi acest lucru...Te iubesc mult de tot Vali!
"Toate trec...asa se spune,dar nimic nu trece fara sa lase urme"
Azi a fost o zi speciala,desi dimineata nu a inceput atat de bine...azi mi-am dat seama cat de mult valoreaza timpul atunci cand vine vorba de anii petrecuti departe de cea mai buna prietena,cat de mult am tinut cont de orgoliu cand am decis sa nu ne mai vorbim;din fericire,acum suntem iar prietene,desi clar ceva s-a schimbat...poate eu,poate ea,sau poate ca timpul si evenimentele ne-au schimbat.Niciodata nu e prea tarziu,si apoi ma intreb de ce oare se cramponeaza oamenii atat de tare sa descopere in trecutul lor motive care sa le amarasca prezentul?Ruinele cedeaza intotdeauna locul unor noi constructii,fiecarei caderi ii corespunde un urcus,fiecarui declin o noua viata...asadar,de ce sa nu mai dam o sansa unei prietenii ca cea care ne-a legat in toti anii de liceu?A fost si ramane cea mai buna prietena a mea indiferent ce a fost sau ce va mai fi de acum inainte,pentru ca eu nu am uitat de cate ori mi-a fost alaturi,de cate ori am ras si am plans impreuna...de cate ori ne-am promis ca niciodata noi doua nu o sa ne certam.Acum si eu si ea ne mintim ca avem alte prietene bune,dar amandoua stim ca prietenia ce ne-a legat a fost si este ceva deosebit,si ca nici timpul si nici oamenii,nici evenimentele si nici orgoliul nu va mai sta in calea prietenie noastre...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)